În 24 decembrie 1989, după ce avuseseră loc măcelurile de la Timișoara, Cluj, București, fostul dictator Nicolae Ceaușescu și soția lui – capturați și duși în fața Tribunalului Militar Excepțional constituit prin decret al noii puteri instalate, CFSN – au fost executați. Sentința a fost dată rapid, după un simulacru de proces despre care s-a comentat, în toți acești 34 de ani, ca fiind unul în care procedurile legale au fost flagrant încălcate.
Procurorul de ședință, care a citit și susținut acuzațiile în fața completului condus de generalul magistrat Gică Popa, a fost magistratul militar Dan Voinea.
Prezent în platoul de la Gândul Exclusiv, generalul Voinea a admis că “procesul suportă multe critici din punct de vedere procedural”.
Mai mult, acesta a dezvăluit cum era să fie el însuși omorât după ce s-a întors de la Târgoviște, unde cuplul Ceaușescu fusese executat la cinci minute după citirea sentinței prin care au fost condamnați la pedeapsa cu moartea.
Întrebat dacă își reproșează ceva în ceea ce privește „simulacrul de justiție de la Târgoviște”, considerat chiar „un dublu asasinat”, generalul Dan Voinea a precizat că procesul „suportă multe critici” din punct de vedere juridic.
Acesta spune, acum, că procesul ar fi trebuit să fie unul lung, în care să fie demascate toate crimele comunismului, numai că „asta nu s-a vrut”.
„Bine, procesul suportă multe critici din punct de vedere procedural… Poate că ar fi fost bine să fie un proces de lungă durată, în care să fie demascate toate crimele comunismului. Asta nu s-a vrut, pentru că un proces al lui Ceaușescu însemna demascarea publică a crimelor făcute de conducere a Partidului Comunist Român la adresa poporului român. Ori lucrul ăsta nu s-a vrut, dar mi-aduc aminte și cu asta, dacă vreți, ce mi s-a întâmplat mie.
După proces am plecat pe jos spre casă și la Piața Moghioroș cineva a început să tragă spre mine. Eram pe jos. Fusesem martor la uciderea unui ofițer, a unui soldat și rănirea avocatului Teodorescu că Stănculescu a zis să ne dea un TAB să ne ducă acasă. Eu n-am vrut să mă urc în TAB-ul ăla. I-am spus și lui Teodorescu să nu plece cu TAB-ul, nu m-a ascultat.
A plecat avocatul Nicky Teodorescu, avocatul Ceaușeștilor. N-au mers 800 de metri și s-a tras în TAB-ul ăla. A fost ucis ofițerul, un locotentent major, îl am și acum în fața ochilor, un soldat și avocatul a fost rănit în piciorul drept. Am luat-o pe jos. Era orele 22.00. Știu că ieșise schimbul doi de la Tricodava. Pe 25 decembrie. Am plecat pe jos și, când am ajuns în zona Moghioroș, s-a tras, m-am culcat lângă o bordură mai înaltă de beton, am văzut cum săreau gloanțele în jur.
Când nu s-a mai tras, țin minte că a început să ningă și au venit niște copii și au pus mâna pe mine, credeau că am murit. M-am întors și am văzut fețele de copii și au fost primii cărora le-am spus: «De mâine nu vă mai împușcă nimeni». Asta am spus-o cu convingere. «De unde știi, nene?» Le-am spus «Păi vin de acolo», zic, dar nu le-am spus mai mult, dar de mâine n-o să vă mai împuște nimeni în România”, a spus generalul Dan Voinea la Gândul Exclusiv.
Una dintre cele mai oribile crime în masă, în decembrie 1989, a fost așa numita „Operațiunea Trandafirul”. S-a desfășurat în zilele de 18 și 20 decembrie 1989.
43 de cadavre ale celor împușcați mortal la demonstrațiile din Timi;oara în perioada 16-18 decembrie 1989, dar și ale unor răniți executați în Spitalul Județean Timiș au fost ridicate de la morga acestui spital și transportate la București, fiind incinerate la Crematoriul Cenușa. Scopul era acela al ștergerii urmelor masacrului de la Timișoara.
„Da, acolo am avut noroc că procurorul șef adjunct de la Timiș a luat foile de observație de la Spitalul Județean și le-a ținut la el în fișet. Și așa am putut să identificăm pe cei care prezentau plăgi împușcate, că ăștia au fost selectați de la Morga spitalului și aduși în București cu două mașini frigorifice de la Comtim Timișoara și arși la crematoriu.
La crematoriu, când m-am dus, acolo am găsit în camera de ardere unde erau două cuptoare, toată echipa de muncitori, inclusiv femeia de serviciu, erau închiși acolo. Era unul Mititelu șeful grupei, nu știu dacă mai fi și acum acolo… s-au bucurat când ne-au văzut.
Eu nu eram singur. Mai era un procuror Comșa, D-zeu să-l odihnească și cu Chirilă, care era criminalist, și l-am întrebat cât s-a ars. A spus «Au ars tot, dar am notat. Am tras cu cuiul pe un perete. Pentru fiecare cadavru». Am numărat, erau 41 de linii. Le-am fotografiat acolo, ei mi-au spus cine a venit și a luat resturile umane.
Era un căpitan Nuțu de la Ilfov. Întâmplarea făcea să îl cunosc, că la el m-am oprit că aveam nevoie și de martori. L-am chemat, a recunoscut, a mers cu mine la Popești-Leordeni, a arătat unde a aruncat tomberoanele de gunoi în care a pus resturile umane.
Am văzut resturile umane pe unde trece Dâmbovița, acolo am fotografiat, am făcut un proces de cercetare la fața locului și dosarul ăla l-am trimis la Timișoara, unde funcționa un tribunal militar și i-au judecat acolo pe Macri…
În aceeași seară știu că l-am arestat pe șeful de la crematoriu, care era maior de securitate. Asta se întâmpla în 1989, n decembrie, până în Anul Nou”, a dezvăluit generalul Dan Voinea la Gândul Exclusiv.
O întrebare foarte importantă a fost cea legată de persoana care i-a dat ordinul lui Dan Voinea să se ocupe de acest dosar „sensibil”.
„Am fost desemnat de procurorul general, eu, împreună cu încă doi colegi, Levanovici și colonelul Dan, să mergem la Comitetul Central, pentru că se dăduse un telefon de la Comitetul Central, procurorul general, că au intrat peste ei tot felul de persoane și că acolo oamenii sunt bătuți, omorâți, nu știu ce, în Comitetul Central.
Era în 22 (n.red. – decembrie), după-masă, după ce fugise Ceaușescu, că am ajuns la orele 15:00 acolo cu colegii, nu se trăgea. Eram la Parchetul Militar, la Procuratura Militară, da. Și mi-aduc aminte că erau toate ușile închise, nu mai intra nimeni în Comitetul Central.
În Piața Palatului erau mii de manifestanți care strigau Corneliu Mănescu, nu strigau Ion Iliescu, Corneliu Mănescu… Și ne-au băgat înăuntru.
Am spus cine suntem, ne-au băgat pe fereastră, care era lângă ușă. Așa, și-acolo ne-au condus la primul etaj și mie mi l-au adus pe Postelnicu”, a mai povestit generalul Dan Voinea la Gândul Exclusiv.
Urmăriți interviul integral:
Citește și: